Prietenia omeneasca vrea reciprocitate, adica nu poti fi prieten cu cineva care se poarta urat cu tine...
Dar Hristos, "pe cand eram noi inca pacatosi", a murit pentru noi.
Noi nu L-am inteles, L-am chinuit, I-am pus pe cap coroana de spini si L-am batut in cuie pe cruce; dar El s-a rugat Tatalui sa ne ierte. A zis:"Iarta-I, Tata, ca nu stiu ce fac!"
El a ramas" prietenul" nostru.
In Ioan 15:13,15, ne spune:
"Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai .Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu.
...V-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu".
La El, prietenul nostru bun, venim cu sufletul deschis, caci El e singurul care stie ce e in el, singurul care ne cunoaste, ne intelege.
Prietenia sa a fost dovedita in cel mai inalt grad, cand a suferit si a murit in locul nostru.
Duhul sau cel Sfant, Mangaietorul promis, ne ajuta in fiecare zi, ne "intareste increderea in Dumnezeu".
El a facut toti acei "pasi" ai unei prietenii adevarate!
Dumnezeu sa va insufleteasca si sa nu va potriviti chipului veacului acestuia!!!
AMIN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu